Geriatrie – Kineteterapie cursuri REZUMAT
I
- Scurt istoric despre mitul vietii . Aspecte demografice.
II
III
- Importanta si activitatea de dirijare a organismului de catre S.N. (sistemul nervos)
IV
- Obezitatea
- A.V.C. (accident vascular cerebral)
- Apneea de somn
- Osteoartrita
- Cancerul
V
I 1 Din istoria omenirii se poate constata ca durata medie de viata a crescut in raport cu cresterea culturala. S-s descifrat de catre savantii englezi ca in trecut durata medie de viata era de aproximativ 22 de ani. Acelasi rezultat a fost si la studierea mumiilor egiptene.
In Romania 1938 media era de 30 ani , apoi in 1963 media era de 66 ani.
In present media este de 68 la femei si 67 la barbate
Cercetatorii au incercat sa gaseasca varsta maxima de viata, iar majoritatea studii lor au rezultat la 125 – 150 ani.
La Timisoara in 1724 s-a nascut un om care a trait 185 de ani iar fiul acestuia avea 95 de ani. In Romania la 1991 10.7% din populatia avea peste 65 de ani.
Durata de viata nu este aceeasi la ambele sexe , femeile au o putere mai mare de adaptarea la solicitarile vietii
II 2 Imbatranirea este un process natural care poate fi controlat. Parerea specialistilor este ca batranetea nu este o boala sau o disfunctie, dar ea adduce modificari importante in viata individului. Deficientele functionale intalnite la batrani sunt in general bolile cornice.
Se stie ca asistenta medicala nu reuseste decat partial sa acopere nevoiele decorectare a acestor pacienti datorita faptului ca batranii se adapteaza foarte greu oricarui deficit functional
Ideal ar fi ca varsta biologica sa fie cu cea cronologica , situatie in care imbatranirea este naturala. Clasificarea dupa dupa OMS :
- varsta medie 45-59 ani
- varsnici 60-74 ani
- batrani 75- 89 ani
- longetivi peste 89 de ani
Ritmul de imbatranire depinde de :
- factorii genetici
- factorii de mediu
- factorii culturali
- factorii patologici
- mediul toxic
III 3. Celulele nevrotice pot functiona normal atunci cand este asigurata cantitatea necesara de O2 si glcogen. Creierul in cantitate de 2% din greutatea corpului are nevoie de 20 % din cantitatea de oxigen inspirit. Acesta consuma 4,7 gr/h , 60 % din totalul de glicocen pe care il fabrica ficatul. Sanatatea creierului depinde in mare masura de conditia mediului. Intr-o ambianta normala informatiile vin rand pe rand la creier , avand timp sa le receptioneze, analizeze si sa le retransmita fara a fi solicitat, stare normal aces e reflecta prin echilibru functional si sanatate buna. Atunci cand sarcinile impuse de SNC (sistemul nervos central) depasesc limita de actionare a celulelor nervoase centri subcorticali scapa de sub controlul scoartei aparand dezechilibrul in activitatea ei . Cand aceasta solutii care surmeneaza treptat celulele nervoase persista , celulele nervoase nu se pot reface , apar tulburari grave in activitatea organelor si imbatranirea lor prematura.
Sarcinile crescute , nevoile de zi cu zi , la care trebuie sa faca fata duc la suprasolicitare.
Stresul , omului modern care din dorinta de a depasi conditia uita de odihna si se supune unor factori ce-l depasesc fizic si psihic . Suprasolicitarile repetate duc la oboseala inevitabila a S.N. cunoscute ca si nevrozele astenice.
Ideei principale : Organismul uman functioneaza armonios numai datorita S.N.C. ; Starea organismului depinde de starea scoartei , cand activitatea ei apar conditii nefavorabile apar boli .
IV 4. Existenta unei greutati mai mare sau cu mult mai mare decat cea considerata normala raportata la varsta si sex se defineste ca obezitate
La persoanele adulte procentul de tesut adipos este de 18-23% . Determinarea IMC (indicele de masa corporala ) are la baza formula legata de greutate si talie. IMC e mai relevant pentru aprecierea tesutului adipos decat alte tabele sau urmarirea cantarului. Daca raportul dintre talie si greutate (T/G) se incadreaza intre 19-25 atunci starea de sanatate este buna , 25-30 supreponderabilitate , peste 30 obezitate . T=88(F) , T=102 (B) -> sunt barierele maxime.
Tesutul adipos excesiv in zona abdominala duce la diabet , unele tipuri decancer , A.V.C. ( accident vascular cerebral)
Cauzele pot fi cu character ereditar , regimul alimentar si lispa activitatii fizice
Supraponderalii sunt mai putin active decat persoanele cu greutate normala fapt reflectat in activitatea cotidiana. Astfel sedentarismul poate fi o cauza o obezitatii.
Una dintre cele mai grave afectiuni a obezitatii este HTA (hipertensiune arteriala) . Persoanele cu IMC mai mare de30 prezinta un risc dublu de a fi HT decat persoanele cu IMC intre 19-25. HT netratata poate afecta mai multe organe si tesuturi : artere , creier , rinichi , ochi.
5. Cresterea in greutate si cu alti factori de risc reprezinta una din cauzele A.V.C. , In functie de manifestare s-au definit doua tipuri de AVC-uri:
- Ischemic – cand un vas de sange ce iriga creierul este obturat, intrerupandu-se astfel alimentarea cu oxigen a celulelor nervoase din zona cerebrala respectiva.
- Hemoragic – cand un vas de sange se sparge, provocand hemoragie cerebrala.
6. Apneea de somn – o oprire temporala a respiratiei . Apneea obstructiva se intalneste des la persoanele cu IMC > 30 . Dacă într-un interval de o oră pacientul are cel puţin zece întreruperi ale respiraţiei, fiecare cu durata de minimum 10 secunde fiecare, cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficientă. În această situaţie, concentraţia de bioxid de carbon din sânge creşte şi apar variaţii ale ritmului cardiac.
Pacienţii care suferă de apnee în somn se simt adesea extrem de obosiţi şi somnolenţi în timpul zilei iar capacitatea lor de concentrare şi performanţa diurnă suferă drastic.
7. Osteoartrita este rezultatul unor modificari chimice de la nivelul cartilajului care fac ca el sa se distruga intr-un ritm mai rapid decat este produs. Studiile arata faptul ca scaderea in greutate poate diminua simptomele osteoartritei genunchiului sau probabilitatea de a dezvolta aceste simptome.
8. Cancerul – una din cele mai frecvente maladii ale secolului se asociaza cu obezitatea . Unele tipuri de cancer se presupune ca ar fi in coreleare cu greutatea sau cu alimentatia hipercalorica si bazata pe grasimi . Peste 75 de ani greutatea marea mareste riscul de deces. Pt tineri riscul decesului este proportional cu cresterea IMC
V 9 Evaluarea varsnicului : Definitie Evaluarea : Metoda a medicinei recuperatorii in care se analizeaza anumiti parametric fizici , sociali si profesionali ca sa-i confere pacientului un grad cat mai mare de autonomie.
Principii generale ale medicinei geriatrice
- Inaintarea in varsta e caracterizata prin diminuarea treptata a rezervelor homeostatice adaptivesi compensatorii la nivelul fiecarui organism
- Aceasta incepe sa se instaleze dupa 30 ani variabil pentru fiecare individ
- In absenta bolii varsnicul poate face unele activitati de diferite intensitati fizice, psihice si sociale
Speranta de viata se preconizeaza urmatoarele valori :
17 ani peste 65
11 ani peste 75
6 ani peste 85
4 ani peste 90
2 ani peste 100
Dintre varsnicii de 80 de ani 30 % au restrictii in activitatile cotidiene si 20 % necesita asistenta medicala la domiciliu
Principii patologice la varsta a-3-a :
Datorita mecanismelor de compensare precare boala la batrani prezinta o decompensare mai accentuate
La un varsnic simptomele de boala sunt generate de mai multe boli, nun e gandim la o singura afectiune
Profilaxia primara are un rol important in conservarea starii de sanatate
Anamneza pacientului varsnic :
E necesar sa cunoaste, atat acuzele pacientului cat si cele povestite de familie. Se recomanda vizita la domiciliu pentru a observa comportamentul in mediul familial
Anamneza alimentara : - multi pacienti reduce din diferite motive aportul alimentar proteic ; - se analizeaza dieta zilnica cantitativ si calitativ , orarul meselor , obiceiuri , atentie la pacientii care pierd in greutate
Anamneza farmaceutica – Intreaga gama de medicamente prescrise sau utilizate de pacient din propie initiativa trebuie revizuita
Anamneza psihiatrica : depresia ; se recomanda control psihologic in cazul abaterilor de comportament
Examenul Fizic : consta in examinarea : vaz , auz , , aparatul respirator tensiune , muschilor , stabilitate , artostat , mersul …
Evaluarea starii mentale : se face in echipa de catre specialistul in medicina generala, asistent social terapeut occupational , kinetoterapeut
Se face un examen cu activitatile zilnice pe baza caruia se face un program de recuperare |
